Volum 14 Nr. 1 (2020): Revista Română de Filosofie Analitică, Volumul XIV, Nr.1/2020
Articolele în limba română ale profesorilor Flonta și Ştefanov cuprinse în acest număr au fost prezentate în cadrul conferinței „Ludwig Wittgenstein, Tractatus Logico-Philosophicus. Prima sută de ani”, eveniment organizat de Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al
Academiei Române, ce a avut loc în data de 26 noiembrie 2021.
Articolul în limba engleză al profesorului Cargile cuprins în acest număr a fost prezentat în cadrul conferinței „Russell 150”, eveniment marcând 150 de ani de la nașterea lui Bertrand Russell și organizat împreună de Facultatea de Filosofie a Universității din București și Institutul de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române, eveniment ce a avut loc între 4-5 noiembrie 2022.
Suntem recunoscători autorilor pentru că au fost de acord să publice în primul număr al acestei reviste corespunzător anului 2020.
Număr complet
Articles
-
O A DOUA CRITICĂ A RAȚIUNII TEORETICE? CONCEPTUL CUNOAȘTERII ÎN TRACTATUS
Rezumat
Există o relație între obiective urmărite şi rezultate prezentate în Critica raţiunii pure şi în Tractatus logico-philosophicus? Se susține şi se argumentează că o asemenea relație va putea fi stabilită dacă vom compara răspunsul lui Kant la întrebarea “Cum sunt posibile judecăți sintetice a priorice?” şi cu răspunsul dat în Tractatus la întrebarea
“Cum sunt posibile propoziții ale ştiinței naturii?”. Pe temeiul acestei comparații, Tractatus-ul poate fi caracterizat drept “o nouă critică a rațiunii teoretice”. Ca şi în cazul criticii rațiunii teoretice întreprinse de Kant, obiectul cercetării în Tractatus îl constituie determinarea cerinţelor interne ale cunoaşterii lumii. -
WITTGENSTEIN DESPRE SENSUL LUMII ÎN TRACTATUS 6.41 – O ANALIZĂ CRITICĂ
Rezumat
Textul următor reprezintă o analiză critică a paragrafului 6.41 din Tractatus Logico-Philosophicus. Așa cum l-am înțeles, textul conține un argument, central pentru întreaga lucrare2, menit să susțină concluzia din 6.421: „Este clar că etica nu poate să fie exprimată”3. În cele ce urmează îmi propun să fac următoarele lucruri. În primul rând, voi vorbi despre contextul paragrafului respectiv. Voi încerca, apoi, să reconstruiesc argumentul din 6.41 în așa fel încât structura logică a acestuia să devină vizibilă. În fine, voi lua în considerare câteva reacții critice posibile la adresa argumentului reconstruit, încercând să susțin că evaluarea critică a acestuia e departe de a se fi încheiat.
-
RUSSELL’S FORMAL LOGIC
Rezumat
Russell’s formal logic has been criticized by some formal logicians as not having fully precise syntax (form). However, he is guided by the principle of formal logic, (Form) that proof depends entirely on form, independently of content. This is a profoundly questionable view of proof. It conflicts with recognizing that (i) “The set of dogs is a non-self-member” and (ii) “The set of cats is a non-self-member” are attributing different properties in spite of having the same predicate. The predicate form Rx: “x is a non-self-member” is common to (i) and (ii) but the content of the predicate, the property attributed, is different. This is the key to resolving Russell’s paradox and is unavailable to Russell due to his commitment to (Form). His “Vicious Circle Principle” is not well stated and its concern with content conflicts with (Form). But a proper understanding of the principle does provide an answer to the “Truthteller Paradox”. That allows me to close on a note of agreement with Russell.
